cinematograful de dans #3

19 09 2007

joi, 20 septembrie, de la 8.30 seara pe Motoare:

Ultima Vez:

Blush (2005)

de Wim Vandekeybus

*Blush a fost prezentat la Cannes in 2005, fiind selectat de catre ACID-Programme (Agence du Cinéma Indépendent)

affiche-wim.jpg

Dupa ce a descoperit arta cinematografica in urma inregstrarii primului sau specatcol, Wim Vandekeybus a regizat primul sa un film de scurt-metraj Elba si Federico in 1993. De atunci inainte filmul a devenit o valoare constanta in creatia lui Vandekeybus, un nou instrument al imaginatiei sale salbatice si un element esential in creatia sa coregrafica, avand in vedere faptul ca integreaza in fiecare performance acest mediu.

Prin plasarea unor fraze coregrafice in alte contexte decat cel conventional al scenei, Vandekeybus le confera o noua dinamica si un ritm schimbat.

In lunile mai si iunie ale anului 2004 inregistreaza un film de 52 de minute bazat pe spectacolul-performance cu care a a avut un succes rasunator, “Blush”. Influentat de muzica lui David Eugene Edwards si al lui Woven Hand si structurat pe texte ale autorului flamand Peter Verhelst, “Blush” este o calatorie fascinanta in peisajele paradisiace din Corsica si in adancimile apelor Bruxelles-ului.

Blush este o explorare a abisurilor subconstientului, a padurilor mitice, a conflictelor dintre instincte si a imaginatiei in care corpul are motivatii necunoscute mintii.

wim.jpg

wimblush.jpg





cinematograful de dans #2

12 09 2007

In aceasta joi, de la 8.30 (seara), pe Motoare:

Pezzo 0 (due)
Coregrafia si interpretarea: Maria Donata d’Urso
Lumini: Yves Godin
Regia de lumini: Yannick Fouassier
Coloana sonora: Mathieu Farnarier

donata.jpg

donata1.jpg

Fraza coregrafica din Pezzo 0 (due) reda atentia acordata subtilului, infimului. “Imi place sa privesc suprafata pielii ca pe spatiul scenic. Pielea, loc de frontiera, limita, interfata, punct zero.” (Maria Donata d’Urso) Zero precum o “balama” intre mult si putin, intre inainte si inapoi. Unde dreapta devine stanga, iar stanga se preschimba in dreapta. Zero ca vid, absenta si prezenta. Corpul nu deseneaza traiectorii in spatiu, ci devine el insusi locul de legatura sau de destructurare a formelor si a miscarilor. Spectacolul “Pezzo 0 (due) este realizat ca urmare a lucrului alaturi de Laurent Goldrig, artist cu care am filmat “portrete” de corpuri si cu care impartasesc o atentie particulara fata de calitatea prezentei corporale.” (Maria Donata d’Urso)
Torsul devine campul unei anatomii metamorfice care desface si decontextualizeaza forma pentru a o reconstitui ulterior. Corpul este astfel fragmentat pentru a fi utilizat partial, iar la final sa fie o retragere in sine prin unire a tuturor formelor.
Cartes Postales
Un film de Richard Copans
Coregrafie: Raimund Hoghe
Cu Raimund Hoghe si Lorenzo De Brabandere
Productie: Les Films d’Ici/Agathe Berman
Durata: 26’

cartespostales_04.jpg

cartespostales_07.jpg

“Pier Paolo Pasolini scria despre aruncarea trupului in lupta. Aceste cuvinte m-au impulsionat sa urc pe scena.
Alte surse de inspiratie sunt realitatea inconjuratoare, timpul in care traiesc, amintirile mele, oamenii, sentimentele si puterea si frumusetea muzicii si confruntarea cu propriul corp, care in cazul meu nu corespunde idealurilor conventionale de frumusete. Este foarte important sa vezi pe scena trupuri care nu se incadreaza in norme- nu numai in legatura cu istoria ci si cu progresul modernitatii care transforma oamenii in obiecte.” Raimund Hoghe





RESTART o7

10 09 2007

mai multe detalii in curand …

restart.jpg